Corelația dintre bolile dentare și afecțiunile renale la animale
La câini și pisici, afecțiunile dentare nu se limitează la cavitatea bucală, ci pot influența întregul organism. Printre cele mai serioase complicații ale bolii parodontale se numără și afectarea rinichilor, organe esențiale pentru filtrarea toxinelor și menținerea echilibrului intern. Studiile de specialitate confirmă faptul că animalele cu afecțiuni dentare netratate prezintă un risc crescut de dezvoltare a bolii renale.
Ce sunt bolile dentare la animale
Cea mai frecventă patologie dentară este boala parodontală, care începe cu depunerea plăcii bacteriene și inflamația gingiilor (gingivită) și evoluează spre distrugerea țesuturilor de susținere a dinților. În stadiile avansate, bacteriile nu mai rămân doar localizate, ci intră în circulația sanguină.
Cum pot fi rinichii afectați de bacteriile prezente în cavitatea bucală?
Atunci când inflamația gingivală persistă, pereții vaselor de sânge devin permeabili și bacteriile trec din gură în fluxul sanguin (bacteriemie). Aceste bacterii și toxine:
circulă prin organism și se pot fixa pe diferite organe, inclusiv rinichi;
declanșează reacții inflamatorii în țesutul renal;
duc în timp la glomerulonefrită;reduc treptat capacitatea rinichiului de a elimina toxinele din organism.
Mai simplu spus, infecțiile orale acționează ca o „poartă” prin care bacteriile atacă rinichii, transformând o problemă aparent minoră (tartrul) într-o boală cronică gravă.
Dovezi clinice privind asocierea dintre bolile dentare și boala renală cronică
Studiile arată că animalele cu boală parodontală avansată au valori mai mari ale ureei și creatininei în sânge, indicatori ai funcției renale.
Câinii și pisicile diagnosticate cu boală renală cronică prezintă adesea și semne de boală dentară netratată.
În multe cazuri, tratamentul dentar și igiena orală corectă contribuie la încetinirea progresiei bolilor renale.
Semnele care pot indica ambele probleme
Un animal cu afecțiuni dentare și renale poate prezenta simultan:
respirație urât mirositoare persistentă (din cauza bacteriilor orale și a toxinelor acumulate în sânge);
scădere în greutate și apetit redus;
sete crescută și urinare frecventă (semne de afectare renală);
gingii inflamate, dinți mobili sau pierduți.
Prevenția: cheia protejării rinichilor
Prevenirea bolilor dentare înseamnă și protejarea rinichilor. Măsuri recomandate:
igienă dentară regulată (periaj, hrană dentară, recompense speciale);
controale stomatologice periodice (1-2 ori/an);
detartraj profesional la recomandarea medicului veterinar;
monitorizarea periodică a funcției renale prin analize de sânge, mai ales la animalele adulte și seniori.
Concluzie
Bolile dentare nu trebuie privite ca simple probleme de respirație urât mirositoare sau disconfort local. Ele reprezintă o sursă constantă de bacterii și inflamație care, în timp, pot deteriora grav rinichii. Prevenția și tratamentul stomatologic nu înseamnă doar o dantură sănătoasă, ci și protejarea unui organ vital pentru viața animalului.